Home » Societate » Ce este și cum se manifestă boala de care suferă Denisa Manelista

Ce este și cum se manifestă boala de care suferă Denisa Manelista

 Vestea că Denisa Manelista, pe numele ei adevărat Denisa Răducu  suferă de o boală cruntă, care a ucis-o și pe Ileana Ciuciulete, ține prima pagină a tabloidelor din România în ultimele zile.

În afara zvonurilor care sunt din ce în ce mai ciudate, în lipsa unei reacții clare a artistei care să lămurească stadiul în care se află, un lucru pare să fie sigur. Denisa Răducu suferă, conform spuselor apropiaților și prietenilor, de ciroză hepatică, o boală extrem de păcătoasă.

Ce este și cum se manifestă boala de care suferă Denisa Manelista

Ciroza hepatica reprezinta o afectiune cronica a ficatului caracterizata prin fibroza extensiva si modificarea severa a arhitecturii hepatice, prin formarea nodulilor de regenerare.

Termenul de “ciroza” provine din limba greaca, de la cuvantul “kirrhos” si se refera la culoarea maro-roscat a ficatului afectat pe sectiune. Principalii factori etiologici sunt alcoolul si virusurile hepatitice B si C, acestia actionand sinergic, atunci cand sunt intalniti la acelasi pacient.

Atunci cand nu se elucideaza etiologia dupa investigatii specifice, ciroza este denumita “criptogenetica”, fiind determinata probabil de virusuri hepatitice inca neidentificate, de hepatite autoimune silentioase sau de diverse substante toxice.

Simptome de ciroza hepatica

Adesea, pacientii pot avea boala hepatica avansata, fara nici o simptomatologie sau doar descriu o stare de oboseala accentuata. Alteori, se prezinta la medic pentru edeme (acumularea de lichid la nivelul tesutului subcutanat de la membrele inferioare), cresterea de volum a abdomenului prin lichid de ascita sau icter (coloratie galbena a tegumentelor si mucoaselor).

In cazurile avansate, prezentarea este direct cu encefalopatie hepatica – stare de irascibilitate, tremor, somnolenta diurna, bradilalie si bradipsihie sau direct coma sau prin hemoragie digestiva.

Investigatii radioimagistice si de laborator pentru ciroză hepatică

Pentru sustinerea diagnosticului de ciroza este nevoie de criterii atat biochimice, cat si ecografice si endoscopice. Medicul generalist, internistul sau gastroenterologul vor recomanda o hemoleucograma completa, probe functionale hepatice (transaminaze, teste de colestaza), teste de insuficienta hepatica – albumina serica, coagulograma, electroforeza proteinelor serice, dar si explorari imagistice.

Daca pacientul se prezinta cu ascita in tensiune (lichid in abdomen care determina distensia marcata a acestuia), se va efectua o paracenteza diagnostica si terapeutica – se preleveaza probe din lichidul de ascita pentru numaratoare de leucocite, glucoza si culturi bacteriene (pentru excluderea peritonitei bacteriene spontane, care este o complicatie redutabila a cirozei avansate).

Ecografia abdominala evidentiaza ecostructura hepatica micro si macronodulara, prezenta sau absenta unor formatiuni tumorale hepatice, prezenta ascitei, a splenomegaliei si a altor elemente ale sindromului de hipertensiune portala.

Endoscopia digestiva superioara este indispensabila diagnosticului de certitudine al cirozei, pentru evidentierea varicelor esofagiene, a gastropatiei portal – hipertensive si pentru profilaxia primara sau secundara a hemoragiei variceale.

Diagnosticul cirozei hepatice

Ciroza hepatica trebuie caracterizata din punct de vedere etiologic – trebuie precizata cauza – etanolica, virala B, C sau D, de etiologie mixta sau alte cauze mai rare.

De asemenea, este important de precizat daca este compensat sau decompensata portal sau parenchimatos, dar si stadiul Child-Pugh, conform unei clasificari care aprecieza starea functionala a ficatului si severitatea bolii pe baza mai multor parametri: ascita, encefalopatia, nivelul bilirubinei, al activitatii de protrombina si al albuminei serice.

Tratamentul pentru ciroza hepatica

Recomandarile trebuie sa vizeze atat stilul de viata – alimentatia, si anume aportul de sare si de proteine, aportul lichidian dar si consumul de bauturi alcoolice, care trebuie oprit. Trebuie evitate orice fel de suplimente nutritive, automedicatie sau chiar antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina, ibuprofen, diclofenac etc) luate fara avizul medicului curant, dar si sedativele de orice fel, care pot precipita encefalopatia hepatica.

Atunci cand ciroza hepatica este deja constituita, oprirea aportului de bauturi alcoolice de orice fel este esentiala pentru incetinirea progresiei bolii. Daca etiologia cirozei este exclusiv toxica, intreruperea consumului de alcool duce la ameliorari spectaculoase uneori, asa incat pacienti care se prezinta la medic in stadii avansate ale bolii (Child C) revin dupa 6 luni de abstinenta intr-o stare ameliorata (Child A), care se poate mentine astfel timp indelungat (daca nu se reia consumul).

Medicatia este prescrisa cu viza profilactica – betablocantele neselective pentru profilaxia primara sau secundara a hemoragiei variceale sau antibiotice pentru profilaxia secundara a peritonitei bacteriene spotane, diuretice in doza mica.

Medicatia poate fi prescrisa cu viza terapeutica – antisecretorii, antibiotice perfuzii cu solutii saline sau dextrani si chiar transfuzii sangvine la pacientul cirotic cu hemoragie, sau antibiotice, perfuzii de reechilibrare hidroelectrolitica si lactuloza la cel cu encefalopatie hepatica stadiul III, diuretice, perfuzii cu albumina si paracenteze repetate la pacientul spitalizat cu ascita. Medicul curant poate recomanda si medicamente adjuvante – hepatoprotectoare, vitamine.

Evolutie, Complicatii, Profilaxie

Pentru a reduce incidenta acestei afectiuni, trebuie sa ne adresam agentilor etiologici ai hepatitelor, si anume consumul de bauturi alcoolice si hepatitele virale cronice B, C si D.

In Romania, tara cu endemicitate crescuta a hepatitelor, in programul national de vaccinare a fost introdusa din 1995 vaccinarea nou-nascutilor din prima zi de viata impotriva virusului hepatitic B, astfel ca in urmatoarele decenii sa se reduca incidenta cirozei hepatice si a hepatocarcinomului grefat pe ciroza si pe hepatita cronica virala B. Impotriva virusului hepatitic C nu exista vaccin.

Alcoolismul reprezinta cea mai importanta cauza a cirozei in Europa. Studii epidemiologice largi au demonstrat ca exista o toleranta diferita la alcool in functie de sex. Astfel, femeile, avand greutate mai mica si activitatea alcool-dehidrogenazei (enzima gastrica ce metabolizeaza alcoolul) mai redusa, au susceptibilitate mai mare de a dezvolta hepatopatie alcoolica.

S-a constatat ca alcoolemia (nivelul de alcool din sange) este mai ridicata la femei fata de barbatii care au consumat aceeasi cantitate de alcool. De asemenea, progresia catre ciroza este mult accelerata la femei.

 

vivacredit.ro

Vezi și asta

Loredana Groza, la un pas să primească o lovitură neaşteptată la Vocea României

Loredana Groza e la un pas să primească o lovitură neaşteptată. Ajunsă la 47 de ani, …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

vivacredit.ro