Home » Noutăți » Polițist român condamnat la închisoare pentru că aproape și-a omorât în bătaie un coleg

Polițist român condamnat la închisoare pentru că aproape și-a omorât în bătaie un coleg

Magistraţii au motivat decizia prin care l-au condamnat la închisoare cu executare pe poliţistul în vârstă de 26 de ani care a fost la un pas de a-şi omorî în bătaie un coleg.

La nici două luni de primul termen al procesului, agentul de poliţie Alin Ioan Onica, de la Compartimentul Ordine Publică al Poliţiei Şimleu Silvaniei, acuzat de tentativă de omor a fost condamnat, fiind trimis după gratii pentru 3 ani şi 8 luni a relatat Adevărul.

Agresiunea, a cărei victimă a fost colegul său de serviciu, Mircea Gaidoş, 29 de ani, s-a petrecut în noaptea de 16 ianuarie 2018, după petrecerea prilejuită de bilanţul anual al Poliţiei Orăşeneşti, în apropierea Cabanei Brădet. Potrivit anchetatorilor, în drum spre casă, între cei doi oameni ai legii a izbucnit un conflict, din motive de nimeni ştiute, în urma căruia, Gaidoş a fost la un pas de moarte. Bărbatul a fost pus la pământ într-o ploaie de lovituri cu pumnii şi picioarele, fiind salvat din mâinile agresorului de către persoane care au auzit strigătele de disperare ale victimei.

Poliţistul agresor a fost arestat şi apoi trimis în judecată sub acuzaţia de tentativă de omor. El şi-a recunoscut fapta încă de la primul termen de judecată, când a cerut şi schimbarea încadrării juridice în vătămare corporală din culpă. La rândul său, victima a solicitat instanţei ca agresorul să fie judecat pentru tentativă de omor calificat, pe motiv că fapta ar fi fost comisă prin cruzimi. Ambele cereri au fost, însă, respinse.

Agresiunea a avut o „durată excesivă”

Potrivit motivării Tribunalului Sălaj, cei doi colegi au plecat în jurul orei 21 de la Cabana Brădet, unde avusese loc petrecerea de bilanţ, primul apel de urgenţă înregistrându-se la ora 22.48. În acest condiţii, spun judecătorii, „este plauzibil ca agresiunea să se fi desfăşurat pe o durată de aproximativ o oră”, „o durată excesivă”, de altfel. În urma numeroaselor lovituri primite, Gaidoş a suferit multiple leziuni la nivelul regiunii cefalice şi toraco-abdominale, fiind transportat de urgenţă de către un echipaj SMURD la spitalul de oraş. Medicii de aici l-au trimis la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Zalău, de unde a fost transferat la Clinica de Chirurgie Buco-Maxilo Facială 2 Cluj-Napoca. La examinarea computerizată şi la examenul chirurgical s-au evidenţiat tumefacţii la nivelul capului, fracturi ale nasului, ale maxilarului şi mandibulei. Leziunile au necesitat pentru vindecare 40-50 de zile de îngrijiri medicale.

În susţinerea solicitării de schimbare a încadrării în tentativă de omor calificat, avocatul lui Mircea Gaidoş a precizat că inculpatul „a acţionat de o manieră care a presupus producerea de suferinţe mari, prelungite în timp, care depăşesc cu mult suferinţele inerente acţiunii de ucidere. Se poate remarca că dacă victima ar fi decedat, decesul acesteia nu ar fi avut loc în niciun caz instantaneu sau la scurt timp, ci ar fi durat o perioadă de timp. Dacă poliţia nu ar fi fost anunţată la timp, agresiunile ar fi continuat şi starea victimei s-ar fi putut agrava. La momentul sosirii organelor de poliţie, coastele victimei îi penetraseră plămânul, starea acesteia fiind gravă, din plămânul drept aerul ieşea în cavitatea pleureală”.

Şi-a pus faptele pe seama băuturii

În schimb, instanţa a apreciat că nu există probe suficiente care să susţină ideea că fapta a fost comisă prin cruzimi, mai ales că nici inculpatul, nici persoana vătămată nu îşi amintesc ce s-a întâmplat: „Ambii au prezentat leziuni, descrise în certificatele medico-legale. Desigur, leziunile cauzate părţii vătămate sunt mult mai numeroase şi de o gravitate sporită, însă, în lipsa altor probe, acestea nu pot conduce la susţinerea ideii că fapta s-a comis prin cruzimi. Cruzimile presupun crearea de suferinţe victimei, cauzate prin folosirea de procedee cauzatoare de suferinţe, de obiecte sau mijloace cauzatoare de suferinţe, inculpatul lovind victima doar cu pumnii sau picioarele, aşa cum este reţinut în rechizitoriu. Modalitatea de agresare a victimei nu se circumscrie noţiunii de cruzimi”.

În cererea formulată de către Onica în vederea schimbării încadrării juridice în vătămare corporală din culpă, acesta a invocat situaţia „actio libera în causa”, adică ar fi comis fapta într-un moment de iresponsabilitate, anterior căruia, când a fost responsabil, a provocat în mod intenţionat sau culpabil viitoarea sa iresponsabilitate. Poliţistul agresor a făcut, astfel, referire la faptul că înainte de a-şi lua colegul de serviciu la bătaie a consumat circa 2 litri de vin, ajungând „în stare de intoxicaţie completă”. Judecătorul a fost, însă, de o altă părere, explicând că „starea de beţie este completă atunci când procesul de intoxicaţie cu alcool sau alte substanţe este atât de avansat încât a dus la cvasiparalizarea energiei fizice şi psihice şi la totala întunecare a facultăţilor psihice ale persoanei, aceasta nemaifiind stăpână pe mişcările ei fizice şi neavând capacitatea de a înţelege şi vorbi. În stare de beţie completă, persoana nu mai are capacitatea de a-şi dirija acţiunile”, la o alcoolemie de peste 3 la mie în sânge.

Avocatul victimei a cerut pedeapsa maximă

Potrivit instanţei, lui Alin Onica i-au fost recoltate probe bioologice în ziua următoare agresiunii, la circa 15 ore după agresiune, rezultând o alcoolemie zero. „Or, în cazul unei intoxicaţii complete, metabolizarea alcoolului ingerat se produce în minim 24 de ore”, subliniază judecătorul în motivarea sentinţei. De asemenea, arată sursa citată, în aceeaşi zi, inculpatul s-a prezentat la medicul legist, însă în certificatul medico-legal eliberat nu apare nicio menţiune care să susţină că s-ar fi aflat într-o stare de beţie completă. „Mai mult, apreciem că starea de beţie completă nu poate fi stabilită prin probe testimoniale, ci doar printr-o expertiză psihiatrică de specialitate”, explică magistratul.

Instanţa a stabilit că poliţistul bătăuş a săvârşit „în mod intenţionat actele specific de violenţă de natură să cauzeze moartea unei persoane”: „Intenţia de a ucide a fost dedusă din următoarele împrejurări de fapt: numărul şi intensitatea loviturilor, durata mare de timp în care au fost exercitate actele de violenţă asupra părţii vătămate, zonele lezate, numărul mare de zile de îngrijiri medicale, faptul că i-a fost pusă în primejdie viaţa”.

În stabilirea pedepsei, magistraţii Tribunalului Sălaj au ţinut cont de criterii legate de persoana şi personalitatea inculpatului, respectiv să este o persoana serioasă, atât la locul de muncă, cât şi în societate, că nu a mai avut comportamente agresive până acum, că datorită vârstei şi pregătirii profesionale este în măsură să conştientizeze consecinţele antisociale ale faptei comise. Luând în calcul aceste considerente, instanţa nu a fost de acord cu cererea avocatului victimei, privind aplicarea pedepsei maxime, a apreciat că „o pedeapsă orientată spre minim este îndestulătoare pentru atingerea scopului şi funcţiei pedepsei”.

Soluţia a fost atacată la Curtea de Apel Cluj, atât de către inculpat, cât şi de victima sa şi de procurorii care l-au trimis în judecată.

Vezi și asta

Drama șoferului român de TIR care a fost găsit spânzurat, luni dimineață 29 octombrie

Şoferul TIR-ului care a provocat accidentul de duminică seara din judeţul Cluj, soldat cu cinci …