Ioana Ramona Bruynseels s-a născut la Cluj-Napoca și a absolvit Facultatea de Drept la Cluj. La începutul carierei a activat ca lector universitar de drept civil, predând studenților discipline juridice. În paralel, a lucrat ca consilier juridic la Corpul 4 Armată al Ministerului Apărării Naționale, unde s-a ocupat de probleme juridice și de suport pentru structurile militare.
Ulterior, și-a continuat formarea academică la nivel internațional, fiind admisă la Harvard Kennedy School of Government, unde a absolvit programul de Master of Public Administration (MPA). La absolvire, a primit două distincții importante: Lucius Littauer Special Award, acordată pentru excelență academică și implicare civică, și Raymond Vernon Special Award, prin care universitatea recunoaște contribuția la comunitatea academică și la proiecte de politici publice.
Experiența în mediul privat
După finalizarea studiilor la Harvard, Ioana Ramona a intrat în mediul privat, în cadrul Băncii Comerciale Române (BCR). A ocupat funcții de conducere în zona de relații comunitare și strategie executivă, printre care Șef al Departamentului de Afaceri Comunitare, Consilier al Președintelui Executiv și ulterior Șef al Cancelariei Președintelui Executiv.
În aceste poziții a coordonat programele de responsabilitate socială corporativă (CSR) și implicarea băncii în comunitate. Printre proiectele realizate:
-
„BCR Speranțe” – program prin care copii talentați din medii defavorizate au beneficiat de sprijin pentru participarea la concursuri internaționale și cursuri de specializare;
-
Programul de educație financiară în parteneriat cu Junior Achievement, prin care mii de elevi și profesori au fost familiarizați cu noțiuni de alfabetizare financiară, prin ore susținute direct în școli de voluntari din cadrul BCR;
-
Programe sociale și comunitare, precum „Banca de Alimente” (în parteneriat cu Crucea Roșie), „Livada BCR” și „Pătura BCR”, prin care banca a sprijinit comunități vulnerabile cu resurse materiale și prin campanii de voluntariat.
Aceste proiecte au vizat atât creșterea alfabetizării financiare, cât și sprijinirea directă a unor categorii sociale aflate în dificultate, consolidând legătura dintre instituția financiară și societate.
Activitatea în administrația publică
După etapa din mediul privat, Ioana Ramona Bruynseels a ocupat funcții în administrația publică centrală, fiind consilier de stat și apoi secretar de stat. În aceste roluri a coordonat sau s-a implicat în:
-
programe de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii;
-
politici de stimulare a antreprenoriatului feminin;
-
proiecte de modernizare administrativă orientate spre reducerea birocrației;
-
inițiative pentru educație și incluziune socială.
Activitate parlamentară și internațională
Din decembrie 2024, este deputat în Parlamentul României, ales în județul Cluj. Face parte din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, precum și din Comisia pentru apărare. La nivel internațional, reprezintă România în Adunarea Parlamentară a NATO.
Viață personală
Ioana Ramona Bruynseels este căsătorită cu Dominic Bruynseels, bancher cu o carieră internațională de peste trei decenii, fost CEO al Băncii Comerciale Române și al First Bank, în prezent implicat în proiecte de investiții și energie. Împreună au două fiice, iar familia lor are o viață stabilă și echilibrată.
Această stabilitate și independență financiară arată că implicarea Ioanei Ramona în politică nu este legată de beneficii materiale. Cariera și experiența ei profesională, construite în mediul academic, privat și public, constituie fundamentul activității sale politice.
Activitatea politică în Parlament (primele luni de mandat)
În intervalul decembrie 2024 – iunie 2025, activitatea oficială înregistrată arată un ritm susținut: 10 propuneri legislative, 3 proiecte de hotărâre, 30 de întrebări și interpelări și 18 intervenții în plen, repartizate pe 15 ședințe. Dincolo de cifre, temele urmărite conturează trei axe: siguranță publică și politici anti-drog, corectarea inechităților pentru rezerviștii militari, respectiv educație și guvernanță economică.
Pe componenta anti-drog, a lansat Inițiativa Națională Anti-Drog — un demers parlamentar și inter-instituțional axat pe prevenție în școli, intervenții timpurii și întărirea cadrului de coordonare la nivel național. La nivel de lucru, inițiativa s-a structurat pe grupuri tematice (prevenție, tratament, curriculă de educație anti-drog, intervenție legislativă), cu obiectivul de a livra un pachet legislativ coerent: programe obligatorii de prevenție în ciclurile gimnazial și liceal, standarde minime pentru centrele de tratament și o mai bună coordonare între Educație, Sănătate și Interne. În paralel, a utilizat instrumentele de control parlamentar (întrebări și interpelări) pentru a solicita date și măsuri concrete privind consumul în rândul minorilor, situația centrelor publice/ONG, timpii de așteptare și finanțarea programelor.
Pe direcția rezerviștilor militari, a inițiat demersuri publice și parlamentare pentru corectarea inechităților rezultate din arhitectura legislativă recentă (inclusiv situațiile generate de Legea nr. 285/2024). A formulat interpelări către MApN și MAI privind tratamentul diferențiat aplicat rezerviștilor, a solicitat clarificări tehnice (baze de calcul, excluderi, mecanisme de compensare) și a derulat consultări cu asociațiile de rezerviști și cu ministerele responsabile pentru a construi un text legislativ care să uniformizeze practicile și să asigure predictibilitate. În plen, a susținut public necesitatea unui calendar de soluționare și a unor mecanisme tranzitorii care să evite apariția de noi debite sau discrepanțe.
Un exemplu de proiect legislativ cu relevanță culturală și identitară este inițiativa prin care 29 octombrie este instituită ca „Ziua Reginei Maria”. Propunerea își propune să aducă anual, prin evenimente publice și activități educaționale, un omagiu celei care a rămas în memoria națională ca „Regina-soldat” și simbol al unității României Mari. Spre deosebire de alte zile comemorative, proiectul nu prevede ca aceasta să devină zi liberă, ci are rolul de a încuraja comemorarea și transmiterea valorilor istorice către tânăra generație. Alegerea datei de 29 octombrie are legătură cu anul 2025, când se împlinesc 150 de ani de la nașterea Reginei Maria.
În zona de inițiativă legislativă generală, a semnat și a susținut proiecte precum instituirea anului 2025 ca „Anul Cultural Mihai Eminescu” (adoptat), o modificare a cadrului privind screeningul investițiilor străine directe (aliniere consolidată la cerințele europene pe securitate economică) și ajustări la legea educației preuniversitare pentru a corela obiectivele curriculare cu realitățile din școli. Acestea se adaugă proiectelor procedurale privind Regulamentul Camerei Deputaților, în care a urmărit simplificarea traseului actelor și clarificări de procedură.
La capitolul întrebări și interpelări, pe lângă anti-drog și rezerviști, dosarele au vizat: reprezentarea intereselor României la reuniuni externe (cereri de explicații privind formatul și nivelul de participare, precum și impactul asupra poziționării României), protejarea patrimoniului mobil trimis în expoziții internaționale (proceduri, asigurări, responsabilități în caz de incident), absorția fondurilor și efecte fiscale asupra categoriilor vulnerabile. În intervențiile din plen (declarații politice, poziții pe texte de lege și procedură), a urmărit constant două principii: predictibilitatea normativă și aplicabilitatea practică a textelor.
În ansamblu, primele luni de mandat trasează un profil de parlamentar extrem de eficient: folosirea pârghiilor legislative și de control, combinată cu consultări tehnice și presiune pentru termene și rezultate. Fără superlative: cifrele, temele și traseele actelor vorbesc de la sine despre un mandat început cu dosare concrete și ritm de lucru peste media obișnuită a Parlamentului.
