Home » Noutăți » Fermier german condamnat la închisoare după ce și-a bătut joc de zeci de români

Fermier german condamnat la închisoare după ce și-a bătut joc de zeci de români

Curtea de Apel Timişoara a pronunţat sentinţa finală într-un dosar în care un fermier german a fost trimis în judecată pentru trafic de persoane. Bărbatul şi concubina lui au fost acuzaţi că i-au tratat ca pe sclavi pe zeci de muncitori români, a relatat ziarul Adevărul.

Şase ani de închisoare. Aceasta este pedeapsa definitivă primită din partea judecătorilor români de un fermier neamţ acuzat că, împreună cu concubina sa, cetăţean maghiaro – român, a luat să lucreze pe plantaţia sa 25 de români pe care i-a tratat în condiţii inumane. Dosarul a scos la iveală că neamţul Mette Christian Gerhard Heinrich Albert, cu un bogat trecut infracţional, i-a obligat pe români să lucreze fără apă şi mâncare, asigurându-le condiţii de cazare improprii. Mărturiile depuse de victime arată că acestea au trecut prin momente cumplite.

Procurorii DIICOT au arătat că faptele s-au petrecut în perioada iulie 2014 – iulie 2015. Astfel, un prim grup de muncitori români a plecat spre Germania cu promisiunea că vor lucra la sortat de legume, urmând să muncească 10 ore pe zi pentru 30 de euro pe zi, urmând ca orele suplimentare să fie plătite corespunzător. Muncitorilor li s-a mai promis trei mese pe zi şi cazare, dar şi că vor beneficia de contract de muncă înregistrat la primărie.

Ameninţaţi cu împușcarea

Potrivit procurorilor DIICOT, românii au suferit primul şoc la ajungerea în Germania, fiind cazaţi într-o locuinţă fără mobilier şi fără aparate electrocasnice, dar şi fără apă şi curent. Oamenii au dormit pe saltele, Kulas Eva, concubina fermierului german, care asigura şi traducerea în comunicarea dintre neamţ şi român, promiţându-le că în zilele următoare li se vor aduce paturi.

A doua zi, muncitorii au mers la lucru în câmp, fiind puşi să cureţe de buruieni un teren cultivat cu sfeclă de zahăr. „Întrucât ploua, persoanele vătămate au lucrat cu hainele ude, timp de 12 ore şi au primit la prânz un sandwich mic şi 0,5 litri apă pentru două persoane, de la proprietarul terenului, fiind supravegheaţi pe parcursul zilei de numitul „Andreas – Fifi”. În seara zilei respective, la locul de cazare au venit inculpaţii, au adus persoanelor vătămate câte o pâine neagră, veche şi la reproşul persoanelor vătămate privind condiţiile oferite, au promis că vor rezolva situaţia”, au arătat procurorii DIICOT.

Situaţia nu s-a îmbunătăţit în ziua următoare, iar muncitorii „stresaţi, flămânzi, uzi şi înfriguraţi” au refuzat să mai muncească şi au chemat Poliţia. Muncitorii au mai povestit că proprietarul terenului i-a ameninţat că îi împuşcă şi le-a arătat semne obscene, numindu-i „ţigani”. Muncitorii români au scăpat după ce unul dintre românii din grup a luat legătura cu sora sa, iar la sesizarea autorităţilor persoanele vătămate au fost transportate la un centru de refugiaţi, unde l i s-a acordat asistenţă şi finanţare pentru întoarcerea în România.

O persoană a leşinat în câmp, alta a vrut să se sinucidă




Un alt grup de cinci români exploataţi pe plantaţia lui Mette a ajuns în Germania în luna aprilie 2015. Muncitorilor li s-a promis că vor primi pentru opt ore pe zi între 1.000 şi 1.200 de euro şi li se va asigura cazarea şi trei mese/zi. Şi cele cinci persoane au reclamat că au fost cazate în condiţii improprii, muncind 10 – 12 ore pe zi şi primind o masă samară seara. Muncitorii au povestit că „inculpatul Mette era violent verbal, striga, ameninţa, le adresa injurii”. „După două săptămâni de muncă în aceste condiţii, persoanele vătămate au pretins bani pentru munca prestată, fapt refuzat de inculpatul Mette, şi după ce victimele au ameninţat cu reclamarea la autorităţi, au primit de la inculpat câte 100 euro fiecare”, au mai arătat procurorii DIICOT în rechizitoriu.

Dosarul mai scoate la iveală că muncitorii au lucrat în condiţii improprii şase săptămâni, perioadă în care, pe fondul stresului, a stării de teamă, fără hrană suficientă, o persoană vătămată a leşinat, fiind transportată la spital, iar o altă persoană vătămată a avut intenţii suicidale. „Din cauza situaţiei disperate în care se aflau, persoanele vătămate s-au adresat organelor de poliţie germane, ce s-au deplasat la faţa locului, au făcut filmări şi fotografii, le-au oferit hrană şi le-au recomandat să formuleze o plângere penală pentru înşelăciune cu sprijinul unui avocat. Consultanţa juridică oferită nu a avut însă nici o finalitate, tocmai din cauza inexistenţei unui contract de muncă între părţi”, au mai arătat procurorii, potrivit cărora românii au revenit în final în ţară cu ajutorul unei instituţii publice din Germania.

Ziua la cules de căpşuni, noaptea la făcut gem

Procurorii DIICOT care l-au trimis în judecată pe neamţ şi pe concubina lui au mai arătat că un grup de 13 persoane, printre care şi o familie cu trei copii, a ajuns în Germania în iunie 2015, la cules de căpşuni. Oamenii au declarat că au ajuns la adresa indicată de Mette seara, dar au fost nevoiţi să doarmă toată noaptea în maşină pentru că nu a fost nimeni care să îi cazeze.

A doua zi, fermierul german le-a deschis casa. La fel ca alţi români care au fost în Germania să lucreze pentru Mette, oamenii au povestit că locuinţa oferea condiţii improprorii, dormind pe saltele puse pe jos, iar toaleta fiind nefuncţională. Muncitorii au povestit că fermierul german a început să îi ameninţe, cerându-le să meargă la camp la cules de căpşuni. Oamenii s-au conformat şi au cules căpşuni până seara la ora 21.00.

„După ce s-au întors la locul de cazare, persoanele vătămate au făcut curăţenie în interior. În dimineaţa zilei următoare, persoanele vătămate însoţite de minori au fost transportate în câmp unde au cules căpşuni până seara, fără a li se asigura masă şi apă. La revenirea la imobilul unde au fost cazaţi, inculpatul Mette le-a cerut acestora să prepare gem de căpşuni, activitate pe care au desfăşurat-o până în jurul orelor 3 dimineaţa.

În zilele următoare programul de muncă al persoanelor vătămate s-a desfăşurat la fel, la cererea expresă a inculpatului Mette. În timpul zilei erau supravegheaţi fie de două persoane, fie de inculpatul Mette, care striga, îi ameninţa, îi înjura, uneori în prezenţa inculpatei Kulas Eva, care le traducea. După aproximativ 2 săptămâni de muncă în aceste condiţii, persoanele vătămate au primit câte 100 euro fiecare, sume pe care le-au folosit pentru a-şi cumpăra alimente şi apă”, au mai arătat procurorii DIICOT. Românii au relatat că timp de aproximativ două săptămâni au muncit pe timpul zilei câte 10-12 ore pe zi la cules de căpşuni şi câte 4-5 ore pe noapte la preparat gem.

Oamenii au povestit că în momentul în care i-au cerut neamţului plata pentru a se întoarce în România, acesta s-a enervate şi a început să strige şi să ameninţe, trăgând chiar un foc de armă în aer pentru a-i intimida. Sesizate de vecini, Poliţia şi Protecţia Copilului şi „constatând condiţiile improprii, au solicitat persoanelor vătămate să plece în România sau, în caz contrar, copiii vor fi instituţionalizaţi”.

„Persoanele vătămate care aveau minorii cu ele, au comunicat că nu dispun de mijloace financiare pentru a se întoarce în ţară, nu au fost de acord cu instituţionalizarea copiilor, astfel că autorităţile au suportat cheltuielile necesare reîntoarcerii acestora în România”, au mai arătat procurorii DIICOT. Fermierul neamţ, un individ periculos Procesul în care fermierul neamţ şi concubina lui au fost trimişi în judecată s-a judecat la Tribunalul Arad şi Curtea de Apel Timişoara. Mette a declarat cu ocazia anchetei că este nevinovat pentru acuzaţiile aduse şi consideră că nu a încălcat nici o lege, muncitorii sezonieri având dreptul la muncă într-o Europă unită. Bărbatul a mai spus că condiţiile de muncă au fost foarte bune, plătindu-i pe muncitori cu un salariu de 900 euro net pe lună şi oferindu-le distinct şi gratuit cazare şi masă. „Cazarea era la o casă dotată decent, iar masa era compusă din trei feluri de mâncare, inclusiv desert şi cafea.

Programul de muncă era de 8/10 ore pe zi, ocazional se lucra şi sâmbăta, iar duminica era program liber”, a mai arătat germanul, potrivit căruia problemele ce le-a avut cu muncitorii nu s-au datorat conduitei sale ori a soţiei, ci acestora, care se îmbătau, se certau şi provocau scandal, necesitând intervenţia organelor de poliţie. Bărbatul a mai spus că nu este o persoană agresivă, violentă, nu proferează ameninţări şi nu deţine pistol, iar oamenii care îl incriminează s-au unit împotriva sa pe facebook şi doresc să-i facă rău.

Judecătorii români au dispus condamnarea lui Mette Christian Gerhard Heinrich Albert la şase ani de închisoare, în pronunţarea sentinţei avându-se în vedere şi documente ale Ataşatului de Afaceri Interne a Ambasadei Românei la Berlin care confirmă mărturiile victimelor. Judecătorii au mai arătat în sentinţă că Mette Christian Gerhard Heinrich Albert are un bogat trecut infracţional. „Din fişa de cazier judiciar a inculpatului rezultă că acesta are un număr de 22 condamnări penale definitive aplicate pe teritoriul Germaniei pentru următoarele fapte – insultă, calomnie, defăimare, infracţiuni împotriva mediului, facilitarea intrării sau a şederii ilegale, infracţiuni legate de deşeuri periculoase, obstrucţionarea sau împiedicarea înfăptuirii justiţiei, denunţarea calomnioasă în cursul procesului penal sau al altor proceduri judiciare mărturia mincinoasă, infracţiuni contra normelor de trafic, fraudă şi înşelăciune, infracţiuni fiscale şi vamale, interzicerea de a deţine sau de a purta arme, constrângeri, presiuni, urmărire în scopul hărţuirii, hărţuire sau agresiune de natură psihologică sau emoţională, opunerea de rezistenţă faţă de un reprezentant al autorităţii publice, instigarea publică la discriminare rasială.

Deoarece aceste hotărâri penale nu au făcut obiectul procedurii de recunoaştere reglementată de Legea nr. 302/2004 modificată şi republicată, nu pot fi avute în vedere la stabilirea antecedentelor penale”, au arătat judecătorii. Concubina lui Mette, Kulas Eva, a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare.

„Nu s-a putut ignora faptul că, în unele situaţii inculpata Kulas Eva a încercat să tempereze atitudinea violentă şi agresivă a inculpatului Mette faţă de persoanele vătămate, să atenueze în anumită măsură consecinţele tratamentului aplicat acestora, fiind la rândul său agresată de concubinul său – inculpatul Mette”, au mai arătat judecătorii.

 

Vezi și asta

Nebunia lui Salam! Manelistul a povestit ce a urmat după ce a fost bătut în Italia: „A fost ultima cântare din viaţa mea“

Florin Salam a transmis că este în siguranţă după ce a fost bătut la o …